A murit mitropolitul Bartolomeu Anania

Mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, pe numele de mirea Valeriu Anania, a trecut la cele veşnice. Înaltul ierarh a decedat după o îndelungată suferinţă, la Clinica de Chirurgie I a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj. Moartea sa a intervenit după ce medicii de la clinica AKH din Viena au refuzat să realizeze o intervenţie pe inimă, pentru că organismul mitropolitului era prea slăbit.

În ultimele sale zile, înaltul ierarh a fost ţinut în viaţă cu ajutorul aparatelor medicale, într-o comă indusă. Trupul său a fost depus la catedrala mitropolitană din Cluj, unde sute de credincioşi au trecut deja pentru a-şi lua rămas bun de la cel care le-a fost păstor timp de 18 ani. Cel mai probabil, trupul IPS Batolomeu Anania va fi depus vineri în cripta ierarhilor din catedrala clujeană. Însă amănuntele şi data exactă a înmormântării urmează să fie stabilite zilele următoare.

IPS Bartolomeu urma să împlinească în 18 martie 90 de ani. El a fost arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului timp de 18 ani şi a fost unul dintre candidaţii la tronul patriarhal după decesul Prefericitului Teoctist Arăpaşu. Înalt Prea Sfinţia sa Bartolomeu Anania suferea de circa trei ani de o afecţiune a inimii, care îi afecta oxigenarea organismului

.

Cine a fost mitropolitul clujean

Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost deopotrivă o personalitate adulată şi contestată. Admiratorii săi l-au supranumit "Leul din Ardeal", cu aluzie atât la faptul că era capabil să dea dovadă de măreţie, cât şi cu referire la faptul că era aprig la mânie. Adulatorii mitropolitului afirmă că traducerea Bibliei pe care a realizat-o ar fi cea mai bună traducere în limba română realizată de un slujitor al cultului ortodox. Cei care l-au contestat au făcut acest lucru din trei motive. Primul este legat de aspecte tulburi din trecutul înaltului ierarh. Fostul general de Securitate, Ioan Mihai Pacepa, a scris despre el, în cartea "Orizonturi Roşii", că mitropolitul decedat ar fi fost agent al fostei poliţii politice.

De asemenea, au fost articole de presă care au arătat că IPS Bartolomeu ar fi fost colaborator al Securităţii cu numele "Apostol" şi că ar fi participat la supravegherea mitropolituluin ortodox din Sibiu, IPS Antonie Plămădeală. Înaltul ierarh de la Cluj a contestat cu vehemenţă aceste acuzaţii şi i-a ameninţat cu Justiţia pe cei care le-au formulat. El, însă, a refuzat convocarea făcută de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe motiv de sănătate. IPS Bartolomeu Anania a fost deţinut politic, membru al Mişcării Legionare, după cum afirma în urmă cu câţiva ani istoricul Ionuţ Ţene. Admiratorii săi au spus că acuzele lui Pacepa ar fi, de fapt, o mişcare a fostei Securităţi, menită să îl discrediteze pe înaltul ierarh.

Cel de-al doilea motiv pentru care a fost contestat înaltul ierarh a fost ostilitatea faţă de Biserica Greco-Catolică. Printre altele, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a interzis orice act de slujire al preoţilor ortodocşi împreună cu slujitori ai altor culte creştine. Acest demers a fost apreciat de către mulţi intelectuali ca un pas înapoi pe calea ecumenismului. Cel de-al treilea motiv se leagă de ruperea Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului şi de crearea unei mitropolii cu sediul la Cluj, independentă de cea de la Sibiu, după moartea IPS Antonie Plămădeală, când în scaunul mitropolitan al Sibiului a fost ales IPS Laurenţiu Streza.

Nimeni, însă, nu poate să conteste faptul că mitropolitul ortodox a influenţat decisiv istoria Bisericii Ortodoxe Române. Printre altele, el a fost autorul iniţiativei referitoare la retragerea preoţilor ortodocşi din viaţa politică, după ce, anterior, tot el susţinuse implicarea preoţilor în politică.

Cine sunt posibilii succesori?

Decesul primului mitropolit ortodox din Cluj a deschis şi problema succesiunii în scaunul de ierarh. În acest moment, există trei nume vehiculate. Primul este cel al arhiepiscopului ortodox de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ. El a fost, de altfel, şi candidatul susţinut de IPS Bartolomeu pentru succesiunea mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală, însă în scaunul mitropolitan din Sibiu a fost ales actualul arhiepiscop şi mitropolit, Laurenţiu Streza, în acea perioadă episcop al Caransebeşului. Andrei Andreicuţ provine dintr-o familie greco-catolică trecută la cultul ortodox în anul 1948, când autorităţile comuniste au interzis Biserica Română Unită cu Roma. Şi el a fost acuzat că ar fi colaborat cu fosta Securitate, însă înaltul ierarh din Alba Iulia a negat, la rândul său, toate aceste acuzaţii.

Mulţi clerici ortodocşi cred că ar fi normal al IPS Andrei să devină mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, în condiţiile în care Alba Iulia a fost scaun mitropolitan în Evul Mediu, iar unul dintre cei care au susţinut mitropolia ortodoxă a Bălgradului, vechiul nume al Albei Iulii, a fost domnitorul Mihai Viteazu. Există preoţi care spun că, astfel, s-ar crea o nouă tradiţie, asemănătoare cu cea care are în prezent doar semnificaţie istorică şi care s-a concretizat în desemnarea mitropoliţilor Moldovei ca patriarhi, după ce tronul patriarchal a devenit vacant. Astfel, a explicat un profesor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj care a cerut să îşi păstreze anonimatul "din motive care ţin de momentul nepotrivit în care este lansată ipoteza", în mod natural, arhiepiscopul din Alba Iulia ar "moşteni" în chip firesc scaunul şi cârja de mitropolit.